Nu mi-ar fi ajuns nici 100 de zile ca sa vi-l descriu pe Tatal meu. Eu ii spuneamTATI.Daca va aflati aici inseamna ca l-ati cunoscut. De fapt ati cunoscut doar o mica parte din el;

Si chiar daca ii cunoasteti doar o mica parte, sunt sigura ca ati descoperit ca era un OM special, UNIC.

Nu am avut putere sa astern mai mult, nici fac selectii, nici sa verific in ce poze arata mai bine, si nici sa observ daca ii statea bine cravata. Modest din fire, si daca primea cadou ceva mai special, nu ezita nici o secunda sa-l ofere mai departe (mie sau nepotului Mihai).Mi-am promis ca in curand sa fac mai mult.

Oricum, oricat de mult as face eu, ar fi doar o infima parte din cate a facut el pentru mine si pentru multi altii.As fi vrut sa va vorbesc.Oh, as fi avut atat de multe sa va povestesc.Dar mi-a fost teama ca n-am sa pot sa rostesc, asa ca incet incet am sa incep sa povestesc …aici.

Nu de putine ori Tati renunta la timpul lui liber, la familia lui, pentru a-i ajuta pe ceilalti.Cand eram mai micuta imi era de multe ori dor de el si ma simteam uneori trista si chiar frustrata.

Abia mai tarziu am inteles si L-AM IUBIT SI MAI MULT.DUMNEZEU l-a iubit si EL si l-a ocrotit, pentru ca TATI a fost un mare iubitor de oameni.

S-a nascut in 25 Februarie 1937 in Basarabia.In deceniul 4 al anilor 1900, a fost nevoit sa se refugieze in Romania impreuna cu mama si fratii lui, plecand din Basarabia doar cu o geanta de haine.

Cand era tanar ii placeau drumetiile in munti.Asta doar rareori, fiindca munca nu ii oferea prea mult timp. A muncit mult, demic, chiar de la 16 ani. Prima oara in mina.

Omul SI OMU (varful)

Oooo Doamne, avea de povestit atatea intamplari din viata.M-a marcat povestirea cu ascunzisul in capita de fan, pentru ca avea lacrimi in ochi.Tata, cel mai puternic om pe care l-am cunoscut in viata mea, avea lacrimi in ochi.

In urma unei rebeliuni din Basarabia, mama lui impreuna cu el si cei 3 frati au trebuit sa se ascunda intr-o capita de fan.Cel mic, Mircea, avea mai putin de un an si a inceput sa planga tare.

Mama lui, disperata ca vor fi auziti si gasiti, i-a spus lui tata, ca singura solutie ca sa scape este sa-l sufoce pe cel mic ca sa-i salveze pe el si ceilalti 2 frati si la intrebat pe tata ce sa faca. Tata avea aproape 7 ani.

Raspunsul lui probabil il intuiti deja.Viata fratiorului valora mai mult decat a lui si pe un ton ferm i-a spus “ scapam toti, sau murim toti”.

Si mai e povestea cu refugierea, si cea cu regasirea tatalui venit de la razboi, intamplator in gara din Craiova, si cum a sarit din trenul care urma sa plece, si cum a fost nevoit sa se duca la 16 ani sa munceasca in mina,

si de ce a decis sa plece la facultate, si cum din cauza ca era refugiat basarabean nu vroiau sa-i aprobe dosarul de inscriere dar a dat de un oltean inimos ca si el (Crainiceanu il chema, Odihneasca-se in pace) care l-a ajutat sa se inscrie la examenul de admitere…si asa a ajuns…

Tanarul inginer Traian Novolan, cu viziunea unui exceptional  profesionist.

Asa arata curtea fabricii ARCTIC inainte, in 1974. Un  morman de rebuturi.

Ambitiosul meu tata, era inginer sef la fabrica Sadu cand la 37 de ani i s-a propus sa fie preia conducerea ARCTIC Gaesti si sa fie numit Director General.

Zambet de satisfactie. Reusise dupa putin timp sa puna fabrica pe picioare.

Sub coordonarea lui, ARCTIC devenise simbol al economiei si motiv de mandrie nationala pentru conducerea tarii.

Tati nu a fost comunist, ci doar un foarte bun PROFESIONIST, profesia fiind singurul criteriu care-l recomandase pentru foruri de conducere ale maselor populare.

Aici, la una dintre sedintele Marii Adunari Nationale, un fel de Parlament al perioadei comuniste.

S-au schimbat regimurile politice, insa nu s-a schimbat si determinarea si puterea lui de munca, incat ARCTIC ramane in continuare un reper important in industria romaneasca

Si pentru ca el a fost mare iubitor de oameni, oamenii l-au iubit pe el.Si chiar l-au aparat atunci cand niste banditi mascati in intelectuali au vrut sa-l distruga ca sa puna mana pe fabrica pe care o crescuse ca pe propriul copil.

Va multumim, oameni buni. Ati fost multi, mult mai multi decat am reusit eu sa prind in imagini.In acele momente grele, sprijinul vostru a insemnat enorm de mult pentru sufletul tatalui meu.

Pentru ca in continuare au crezut in scumpul meu tata, oamenii l-au votat si a fost ales 2 legislaturi la rand, Senator.

La o sesiune de vot din Senat.

In parlament, cu fostul coleg si prieten, cel caruia i-a impartasit ultimele ganduri despre viata.

Impreuna cu cel mai drag coleg de la ARCTC, cel pe care stia ca se putea baza intotdeauna sa duca la bun sfarsit ceea ce-si propunea.

A existat o femeie fara de care tatal meu nu ar fi reusit sa realizeze in viata, atatea cate a realizat pana la final.Este cea care l-a indemnat si sustinut sa vina la Gaesti sa preia conducerea ARCTIC.

Este cea care i-a fost alaturi in casnicie peste 50 de ani, care i-a mentinut echilibrul in viata si care a acceptat sa-l imparta toata viata cu o “alta femeie” – fabrica ARCTIC.

TATI impreuna cu frumoasa si prea buna mea MAMA.

TATI impreuna cu frumoasa si prea buna mea MAMA.

Privirile lor vorbesc de la sine.

Impreuna cu mama, fiica mea Anais si nepotelul Mihai

Cu nepotii Alex si Anais

Ultima oara cand l-am vazut zambind larg anul acesta a fost cand se bucura sa auda hohotele de ras ale nepoatei Anais (in foto pe la 2 ani).

Craciun 2016Tati impreuna cu mama si cei 3 nepoti pe care-i adora

August 2015 - bunicii si nepotii

25 Februarie 201780 de ani – cea mai asteptata aniversare din toate timpurile si cu mare durere in suflet si ultima.

Sarbatori 2016-2017Iubitii mei parinti la mine acasa

O descriere sincera si curta, prea scurta pentru cat de multe a facut el si a oferit in viata, despre cum l-am stiut eu, cum mi l-au descris altii, cum l-am simtit permanent si cum il voi simti in inima mea pentru totdeauna.

Te voi iubi enorm TATI- Suflet de Exceptie- pentru tot restul vietii mele.Măița ta(de continuat)